Amici della Serie A TIM, bine ați revenit la cronica gândită rar și pe ascuns, așa cum se fac toate lucrurile bune în viață. Nu mai e mult până se trag obloanele sezonului, clasic italiene, peste il calcio cel ajuns la a 31-a rundă. Fiecare la scara lui, curg rânduri.
Parma-Torino 0-0
După o vinere de tihnă, căci și intermediarele îți apasă coastele, primul meci al etapei avea s-a disputat pe etern animatul Tardini. Tăurașii, mai ranforsați în lot ca niciodată în ultimele sezoane, dar fazi, neclari, incapabili să culeagă câteva roade. Nici Parma nu a forțat mai mult decât a putut în această partidă. Sunt departe de emoțiile retrogradării, iar lotul special pentru asta a fost gândit. Nu plictisitor, dar s-au anulat exemplar.
Juventus-Milan 2-1
Prime-time-ul zilei produce și derby-ul etapei. Juventus nu mai are mult pănă la capâtul unui drum bine bătătorit tot de ea, iar acest aspect le oferă relaxare. În schimb, Milanul are de luptat pentru locul de Champions League, unica miză, deci și cea mai importantă în a face următorul pas, managerial vorbind.
Mi-au plăcut milanezii pentru că au arătat energie și că pot lupta pentru fiecare meci, aici bila albă merge negreșit la Gattuso. Acum, că suporterii îi mai contestă tactica… rămâne de văzut. Echipă există.
Au fost probleme cu sportivitatea.
Se tace morbid, se înțelege muțește, VĂR-uit, e al naibii de crunt.
Poate, poate
Campionatele luate sunt și niște hențuri
Văzute de la spate
Și un „nu” cu amprentă…
Sampdoria-Roma 0-1
I giallorossi aveau să joace la Genoa una dintre ultimele cărți ale calificării în Champions League, cărți jucate la timp, nu altfel. Practic, Roma se află într-o cursă contracronometru cu propriile resurse, propriile piedici… propriile păcate.
În marea de steaguri albastre a înscris golul victoriei Daniele De Rossi, căpitan al romanismului, suflet și speranță. E ca în viață, te salvează cine ți-a fost aproape mereu, prietenul ăla vechi, parte din tine, cel care te știe cel mai bine, cu bune și rele. El îți confirmă prietenia chiar dacă te aștepți sau nu. Nu cel nou, nu cel cu care vorbești cel mai mult.
Pe cât de simplu, pe atât de încărcat de simbolistică. După un chin lung, romaniștii renasc puțin dintr-un pumn strâns și-o scânteie nebună.
Și poate o premieră de la medicina modernă și până în prezent: cea de-a 69-a accidentare a sezonului pentru Roma, Karsdorp e ultimul. A 44-a musculară. Acum poate îl înțelegem pe Ranieri când declară că muncește 25 de ore pe zi și tot nu le rezolvă. Cât Giampaolo mai fumează una până se schimbă ai lui de plecare, Claudio mai trage de cearcăne o etapă.
Fiorentina-Frosinone 0-1
La prânzul de duminică, toscanii au întâlnit-o pe Frosinone cea mult mai pragmatică pe terenul din deplasare. Lui Chiesa nu i-a intrat nimic de această dată, deși au încercat mai mult, au apăsat atunci când s-a putut. Fără succes.
A mușcat Ciofani cu șase minute înainte de final, ca să mai țină aprinsă făclia, ca să acuze de lucruri necurate eroii de tastatură, cei care comentează meciurile fără să întoarcă capul spre televizor. Specie de după 2000, am văzut eu.
Cagliari-SPAL 2-1
Nu am mai văzut de ceva timp genul acesta de meci, care nu anunță nimic inițial, pentru ca ulterior cele două careuri să fie zonele de joc. După trei victorii consecutive, echipa din Ferrara nu a mai făcut față și în Sardinia, luată repede pe sus de Farago în primele minute. din câțiva pași după torpila promițătorului Barella.
Nu s-a gândit prea mult nici Leonardo Pavoletti, omul pentru care șutul înseamnă cap, omul care, atunci când nu-și leagănă copilul în cărucior în piața centrală sardă, probabil bate și îndreaptă cuie cu capul pentru un antrenament spre perfecțiune.
Udinese-Empoli 3-2
Partidă de cinci boabe și tot cam atâtea puncte, având în vedere sita clasamentului. De remarcat un „Z” bine gândit și foarte bun de aplicat atunci când îți ies prea puține și nici nu ai premise pozitive.
Profesorul Andreazzoli e la tablă:
Revine cu gol, dublă chiar, Rodrigo De Paul, mijlocașul argentinian pentru care Udinese așteaptă sacul de bani. Ar putea să nu vină în vară sau ar putea să vină doar o sacoșă, dacă retrogradează.
Inter-Atalanta 0-0/Lazio-Sassuolo 2-2
Dubla care dă șanse. La Milano, avocații au lăsat copilul la joacă, a doua oară, Maurito nu a fost de-ajuns. Au fost ocazii, un joc bine derulat, dar viața asta ne-a pregătit din timp ca Papu Gomez să nu facă un metru șaptezeci nici din alunecare, după centrarea lui Ilicic, iar Nainggolan, la sclipirea lui Vecino, să nu-și mai simtă tălpile ca altădată. Aici duc nopțile nestate în pat. Atât s-a putut, două ocazii mari.
În Capitală, Lazio și Sassuolo aveau să conceapă o partidă bună, deschisă, eliberată abia în repriza a două de un penalty, transformat de Immobile.
S-a ratat ca-n filmele cu împușcături în apă, a decis egalul, în minutul 90+5, omul însurat cu finalurile de meci: Senad Lulic. Atipicul Lulic, dreptaciul de pe stânga.
Napoli-Genoa 1-1
Un efort deloc susținut al napoletanilor, Mertens a făcut iar una de-a lui. Chiar și în inferioritate numerică, eliminat fiind «valorosul» Sturaro, Genoa egalează după o pasă înaltă a lui Pandev, numai bună pentru voleul lui Lazovic.
În repriza a doua au fost mai grele picioarele.
Bologna-Chievo 3-0
Cu doar 11 grăunțe în desagă, Chievo nu mai trece clasa anul ăsta, pare că sunt doar gânduri la mijloc pentru ce va veni, nu vreo forță de a mai pune o piedică.
Așa se face că bolognesii nu au avut emoții și s-au bucurat pe iarba bună și bine drenată de pe Renato Dall’ Ara. Mitchell Dijks, fundaș stânga trimis cu sila de la Ajax, a dat primul gol în Serie A. Bine tu, cap de menghină! Cum l-ar fi numit Dan Alexe.
Camera de Champions League e plină în Italia. Aer încărcat, emoții mari, doar Napoli stă la masă. Inter și-a tras scaunul, Milan se spală pe mâini. Atalanta, Lazio și Roma salută gâfâit. Trei locuri pentru cinci. Și cum gura deschisă omoară peștele, Spritzul muzical ? se face celor ce vor reuși să-și ia oxigenul din vin! Daje!
Sursă foto principală: Vivagol.com
